Miorita comentariu literar

Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor. 'Miorita' sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana. Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru. Tema baladei 'Miorita' o constituie o drama din viata pastoreasca, din timpul transhumantei. Subiectul este simplu: conflictul se naste intre trei ciobani: 'Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Si unu-i vrancean'. Cel moldovean, mai vrednic: 'are oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invatati/Si caini mai barbati'. Ceilalti doi, cu sufletul cotropit de invidie, si-au pus in gand sa-l omoare pe cel moldovean. O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de complotul pus la cale. Se pune astfel in evidenta o prima semnificatie a operei: infruntarea dintre bine si rau. Deznodamantul nu ne este cunoscut; nu stim daca ciobanul a fost omorat, dar ii cunoastem gesturile, atitudinea, gandurile in fata mortii. Partea lirica, urmand celei epice, contine testamentul baciului si rugamintea adresata mioritei de a alina durerea maicutei sale. Din intreaga poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu, vitalitatea dintotdeauna a omului din popor, dragostea oierului fata de indeletnicirea sa, fata de arta, de viata, de natura si, mai ales, iubirea filiala fat pentru mama sa. In structura compozitional a baladei se pot distinge doua mari parti: una epica, in care sunt narate faptele, si una lirica si dramatica, in care se exprima gandurile si sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii. Motivele fundamentale pe care se sprijina balada sunt: 1· motivul transhumantei 2· motivul complotului 3· motivul mioarei nazdravane 4· motivul testamentului 5· motivul maicutei batrane 6· motivul alegoriei moarte-nunta In text, cele sase motive se distribuie in trei parti. Prima parte corespunde motivelor transhumantei si complotului, cea de-a doua apartine celui de-al treilea motiv, iar ultima parte celor trei motive finale. Cele trei parti sunt legate sintactic prin conjunctiile 'dar' si 'iar' cu valoare adversativa sau copulativa. Prima parte, o adevarata expozitiune, are un caracter epic, ce reprezinta imaginea cadrului natural in care se succed faptele. Astfel, personajele sunt plasate in spatiul romanesc, intr-o atmosfera de calm si seninatate specifica inceputurilor. Metaforele ne introduc intr-o natura de basm, intr-un loc al fericirii in care pastorul se simte linistit. Ciobanii sunt prezentati vag la inceput, fiind incadrati in coordonatele spatio-temporale carora apartin, pentru ca din primele versuri se deduce si timpul desfasurarii actiunii. E toamna, tarziu, cand turmele coboara la iernat, intr-o miscare mereu repetata numita transhumanta. In secventa urmatoare, epicul devine intunecat de gravitatea complotului. Echilibrul se strica. Se creaza un contrast puternic intre atmosfera paradisiaca din primul tablou si dramatismul situatiei, sugerat de complot-intriga. Hotararea de omor este determinata de cauze economice, de invidia determinata de averea mai mare a ciobanului moldovean, care e mai 'ortoman'. Faptele cu valoare informativa sunt enumerate cu o detasare obiectiva. Poetul anonim se abate de la acest ton o singura data cand, printr-un dativ etic ('ca sa mi-l omoare'), marcheaza participarea sa afectiva la cele relatate, dar si dramatismul situatiei in care se afla ciobanasul. Partea a doua a baladei, desfasurarea, este dramatica in totalitate ca urmare a comportamentului mioritei. Autorul staruie mai intai asupra nelinistii oii nazdravane, evidentiind zbuciumul ei puternic si rau prevestitor 'Dar cea miorita/Cu lana plavita/De trei zile-ncoace/Gura nu-i mai tace/Iarba nu-i mai place'. Dramaticul are acum ca modalitate fundamentala de expresie dialogul. Prin dialog se releva relatia stransa dintre animalul credincios si stapan, reciprocitatea sentimentelor dintre ei, perfecta armonie dintre om si profesiunea sa. Acum intervine elementul fabulos, de basm, prin personificarea mioarei, ce ii aduce la cunostinta ciobanului hotararea de omor. Tensiunea dramatica este gradata. Printr-un limbaj afectiv, oita isi indeamna stapanul: 'Da-ti oile-ncoace' sau 'Iti cheama s-un cane'. Complotul este comunicat abia la sfarsit, cu grija de a nu speria: 'Ca l-apus de soare/Vreau sa mi te-omoare'. Autorul popula utilizeaza diminutivele exclusiv in momentele de mare intensitate lirica ('bolnavioara', 'fluieras', 'draguta', 'ciobanel'), pentru a spori substanta dramatica a baladei. Raspunsul baciului, construit in partea a trei a baladei, da contur confruntarii omului cu moartea, capacitatii acestuia de a patrunde tainele universului. Acum se structureaza motivul testamentuluisi al alegoriei moarte-nunta. De aici incolo, creatorul popular converteste totul intr-un emotionant monolog liric, prin care ciobanasul isi exprima ultimele dorinte inaintea presupusei morti. Sentimentul de profunda dragoste fata de viata este oglindit de atasamentul fata de indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate imagina despartirea, chiar si dupa moarte, de stana, oile sau cainii sai. Folosirea paralelismului, evidenta in pasajul fluierelor, este un procedeu caracteristic intregii poezii folclorice. Stihurile sunt acum un fel de refrene, laitmotive ce apar la intervale egale, puse in evidenta anaforica (repetarea unor cuvinte la inceputul versurilor) a diminutivului 'fluieras' si a adverbului 'mult'. Dramatismul creste, pe fondul unei seninatati a confruntarii omului cu moartea, sentiment izvorat din intelegerea profunda a alcatuirii universului, din experienta mitica, retraita, a baciului moldovean, atingan culmile tragismului in metafora totala, absoluta 'cu lacrimi de sange'. Urmatorul motiv, cel al alegoriei moarte-nunta, adevarat punct culminant, este si partea cea mai concentrata ca substanta poetica. Dorinta ciobanului este ca lumea sa afle ca petrecera sa din viata a fost o nunta, la care insa 'a cazut o stea' (semnificand inchiderea perspectivei fericirii). Se mai realizeaza aici si o incarcatura poetica maxima, constand in incifrarea alegorica a unei realitati etnografice: mortilor tineri, necasatoriti ('nelumiti') li se organizeaza inmormantarea ca o nunta. Apar acum si simbolorile nelipsite din ceremonialul nuptial: mireasa, nasii, preotii, lautarii si nuntasii, ca si obiectele rituale traditionale (cununa, lumanarile), ce sunt figurate prin elemente al cadrului natural (brazi, paltinasi, munti, pasari) si cosmic (soarele, luna, stelele). Contopirea cu natura, in virtutea unei vechi credinte traditionale, este sugerata de enumerarea de elemente naturale. Apare insa aici si sentimentul tragic izvorat din neputinta de a stabili dupa moarte legaturi cu mediul uman, reprezentat de mama. Motivul maicutei batrane da glas dragostei si grijei pentru mama pe care nu vrea s-o indurereze. Cunoscand bine semnificatiile, ea nu trebuie sa afle despre caderea stelei, amanunt care i-ar dezvalui imediat realitatea petrecuta. Momentul, dramatic prin excelenta, prilejuieste o descriere portretistica deosebita, ce sporeste lirismul. Poetul popularo evoca pe maicuta intr-o chinuitoare cautare. Gesturile sale: 'Din ochi lacrimand/Pe camp alergand/Pe toti intreband/Si la toti zicand' sunt expresia iubirii materne. Nu este vorba aici de o mama anume, ci de personificarea dragostei plina de ingrijorare si sacrificiu a mamei eterne. Imaginea mamei este conturata numai printr-un epitet ('batrana') si un detaliu vestimentar ce indica lumea oierilor ('cu braul de lana'). Zbuciumul fiintei indurerate este foarte bine evidentiat de cele patru verbe la gerunziu, aflate in rima, care prin grupul sonor '-and', sugereaza un lung geamat dureros. Efectul este impresionant din punct de vedere stilistic-eufonic si da motivului o functie estetica. Portretul ciobanul, de o frumusete parca ireala, este comunicat in text prin intermediul stilului direct, transfigurat de sentimentele mamei. El exprima idealul de cuceritoare barbatie pe care si l-a format, de-a lungul veacurilor, poporul nostru: 'Mandru ciobanel/Tras printr-un inel;/Fetisoara lui/Spuma laptelui/Mustacioara lui/Spicul graului/Perisorul lui/Pana corbului/Ochisorii lui/Mura campului'. Frumusetea fizica a ciobanasului este o completare a frumusetii morale. Iubirea de natura, dragostea de viata, de munca zilnica, grija cu care se gandeste la soarta oilor si a mamei sale sunt calitati sufletesti pe care poetul popular tine sa le puna in evidenta. Balada se incheie simetric prin repetarea alegoriei moarte-nunta, ce accentueaza caracterul liric. 'Miorita' face loc, dupa ultimul vers, meditatiei asupra sensului ei adanc, mai indepartat, un sens filozofic. Privind moartea ca pe un fenomen natural, ciobanul se gandeste la destinul lui si al celor apropiati (oile, mama) in eventualitatea mortii. El este preocupat de savarsirea tuturor oranduielilor traditionale, pentru implinirea lui ca om (nunta cosmica) si pentru a-si asigura prezenta postuma in mediul pastoral, atat de familiar. Originea 'Mioritei' nu este cunoscuta. Ea poate sa fi pornit de la un fapt real, ori sa fi fost, la inceput, doar un bocet, un colind, sau chiar rezultatul intreg al fictiunii. Cert este ca 'Miorita' este numai a noastra, a romanilor. Balada este o specie a genului epic popular in versuri, cunoscuta si sub denumirea de cantec batranesc, cu un subiect fantastic, legendar, istoric sau familiar, ale carui versuri se canta sau sunt recitate, acompaniate la un instrument.

Lacul-de Mihai Eminescu- Comentariu literar

Mihai Eminescu, supranumit Luceafarul poeziei romanesti, face parte din generatia marilor clasici alaturi de Ion Creanga, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale grupati de Titu Maiorescu la cenaclul literar Junimea care a functionat la Iasi si apoi la Bucuresti. El a trait intre anii 1850-1889 si a debutat in anul 1866, cu poezia „La mormantul lui Aron Pumnul” scrisa la moartea profesorului sau de limba romana. Temele favorite ale poetului sunt: timpul, natura, istoria nationala si dragostea.Printre cele mai importante poezii enumeram: „Luceafarul”, „Scrisorile” (V), „Mai am un singur dor”, „Seara pe deal”, „Revedere”, „Glossa”, etc.Poezia „Lacul” a fost publicata la 1 septembrie 1876 in revista „Convorbiri literare”. Ea apartine genului liric in care predomina exprimarea unor stari sau a unor sentimente ale eului liric. Tema poeziei este dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii ce ramane doar un vis neimplinit.Eminescu imagineaza in poezia „Lacul” o intalnire cu fiinta iubita care este pentru el unica si ideala.Prima strofa a poeziei prezinta o imagine feerica a lacului incarcat cu flori de nufar. Lacul apare apoi personificat si vibreaza impreuna cu poetul.Strofa a doua cuprinde motivul asteptarii, infatisat insa ca posibilitate. Tot ca posibilitate este prezentat si gestul tandru al imbratisarii. Apoi este marcata prezenta fiintei iubite. Prezenta fiintei iubite este marcata prin pronumele personal „ea”, care sugereaza o iubire ideala.Strofele a III-a si a IV-a cuprind visul de iubire al poetului, generat de starea de asteptare si de singuratate. Poetul isi imagineaza un anumit scenariu al implinirii visului de iubire avand senzatia de ireal, de vis.In strofa a V-a visul ia sfarsit, iar eul liric se trezeste la o realitate trista si dureroasa, deoarece totul a fost in zadar. Poetul dezamagit, trist si singur ramane in acelasi decor, dar mai putin dinamic si luxuriant.Imaginea cadrului natural in care are loc intalnirea dintre cei doi indragostiti este realizata prin epitetele cromatice „lacul albastru”, „nuferi galbeni”, care realizeaza imagini vizuale ce sugereaza armonie, limpezime, claritate, seninatate, lacul fiind asemenea unei oglinzi in care urmeaza sa se reflecte atat lumea exterioara, cat si cea interioara.Folosirea personificarii:„Tresarind in cercuri albe/El cutremura o barca” face ca lacul sa vibreze impreuna cu poetul prin preluarea zbuciumului sau sufletesc. Trairile interioare ale indragostitului sunt surprinse in diferite momente: al asteptarii, al visului, si al trezirii la realitate.Prin repetitiile: „Parc-ascult si parc-astept”, autorul sugereaza motivul asteptarii.Pentru a prezenta motivul asteptarii poetul foloseste verbe la modul conjunctiv: „Ea din trestii sa rasara/ Si sa-mi cada lin pe piept”. Senzatia de ireal, de vis este reliefata prin folosirea verbelor la modul conjunctiv: „sa sarim”, sa scap”, sa scape”, „sa plutim”, „sune”. iar imaginile vizuale se impletesc cu cele auditive care sunt realizate prin metafore si epitete, care sugereaza un sunet lin, domol. Epitetul personificator in inversiune: ”blandei lune” - sugereaza o imagine vizuala. De asemeni sunt folosite metafore cu rol personificator: „inganati de glas de ape”, „vantu-n trestii lin fosneasca”, „unduioasa apa sune”, prin care evidentiaza armonia intregii naturi.Epitetul: „singuratic”, verbele: „suspin, „sufar”, prezinta sfarsitul visului. Trezirea din vis la realitate se face grafic prin prezenta punctelor de suspensie.Imaginea vizuala din final „lacul cel albastru/Incarcat cu flori de nufar” reia simetric, cu mici modificari, pe cea din prima strofa si nu mai are stralucirea si consistenta cromatica a celei dintai, ea sugerand tristetea apasatoare din sufletul indragostitului.Dispunerea modurilor verbale indicativ prezent la inceputul si sfarsitul poeziei si conjunctiv prezent in strofa a II-a, a III-a si a IV-a delimiteaza realitatea de starea de visare. Muzicalitatea interioara a versurilor este realizata prin aliteratii care contin repetarea silabei „sa” ( „sa sarim”), a consoanei „s” („sa-mi scape”) si asonante care sunt realizate prin accentuarea vocalei „a”: „unduioasa apa”, „galben” si „incarca”.Armonia versurilor este realizata de ritmul trohaic, rima de tip „abcb”, in care rimeaza numai versurile al doilea si al patrulea si masura de 8 silabe.Armonia poeziei sugereaza armonia intregii naturi care diminueaza tristetea si singuratatea eului liric.

Emotie de toamna comentariu

De Nichita Stanescu Nichita Stanescu este unul dintre marii poeti romani contemporali care a creat un limbaj poetic nou, capabil sa transpuna in versuri o anumita viziune asupra lumii inconjuratoare. Calitatea limbajului sau si noutatea lui consat in multimea de metafore folosite si in prospetimea exprimarii. Poezia „Emotie de toamna” face parte din volumul „O viziune a sentimentelor”, iar titlul ei este o metafora deoarece cuvantul toamna exprima o stare sufleteasca iar cuvantul emotie simbolizeaza starea de teama deoarece sentimentul iubiri este pe cale sa se stinga din cauza scurgerii ireversibile a timpului. Poezia are 2 parti si surprinde starile si sentimentele indragostitului, a Eului liric, care descopera fragilitatea sentimentului de iubire odata cu venirea toamnei. Prima parte alcatuita din 6 versuri scoate in evidenta teama indragostitului ca iubirea va fi tulburata din trecerea timpului. De aceea, pentru a-si putea pastra sentimentele puternice de iubire, el isi implora iubita sal protesteze cu dragoste si sai aline tristetele: „a venit toamna, acoperami inima cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine cu umbra ta”. Cuvintele inima si umbra sunt metafore care sugereaza trairea sufleteasca. Indragostitul este speriat la gandul ca iubirea i se va stinge daca nu isi poate vedea iubita. Degradarea sentimentului de iubire poate fi determinat si de instrainarea iubitei si suferintelor. Aceste stari sunt redate cu ajutorul metaforelor: aripi, ochi straini, frunza de pelin, care semnifica nevoia de zbor, instrainarea, suferinta si durerea singuratatii. Partea a doua alcauita din ultimile 4 versuri ne sugereaza idea ca datorita intensitatii ei, iubirea nu dispare ci eventual este transpusa intr-un alt plan, cel al creatiei, al unei lumi imaginare, deoarece indragostitul este in stare sa transforme tot ce il inconjoara. Astfel, iubirea isi pastreaza puritatea si forta printr-o continua regenerare: „si atunci ma apropri de pietre si tac, iau cuvintele si le inec in mare. Suier luna si o rasar, si o prefac intr-o dragoste mare. Intreaga poezie cuprinde atat elementele terestre: „toamna”, „mare”, cat si elementele cosmice: „norul”, „luna”, eul liric penduland intre cele 2 spatii. Intre elemtele planului natural le intalnim si pe cele fundamentale universului: „pamantul”, „apa”, „aerul” si „focul” care in poezie ne sunt sugerate de cuvintele: „pietre”, „mare”, „nori”, „luna”. Pentru asi exterioriza sentimentele, poetul foloseste verbe la toate cele 5 timpuri. Formele de viitor exprima increderea in persistenta sentimentului iubirii cea ce mai diminueaza din tristetea indragostitului. Din punct de vedere al versificatiei observam ca prima strofa formata din sase versuri (sextina) are rima imperecheata iar cea dea doua strofa care este un catren are rima incrutisata masura versurilor este inegala varind de la 7 la 15 silabe. Poezia „Emotie de toama” ca si celelalte poezii ale lui Nichita Stanescu se remarca prin originalitate, prin bogatia metaforica a limbajului poetic, prin lirism si sinceritate, caracteristici specifice intregului volum „O viziune a sentimentelor”, pe care critic literar Eugen Simion il considera romanul unei idile.

Izvorul noptii - Comentariu

Pesonalitate marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate comparabile cu înscrierea în universalitate. Intrat în viata la 9 mai 1895, în satul Lancram, din judetul Alba, Lucian Blaga va porni în "Marea trecere", la 6 mai 1961, fiind înmormântat tot în ziua de 9 17217u204r mai, în cimitirul din Lancram, lânga Sebes, ramânând definitiv în comuniune cu spatiul pe care l-a iubit si despre care va marturisi în poezia "9 mai 1895": "Sat al meu, ce porti în nume / sunetele lacrimei, / la chiemari adânci de nume / în cea noapte te-am ales / ca prag de lume / si poteca patimei. // Spre tine cine m-a-ndrumat / din strafund de veac, / în tine cine m-a chiemat / fie binecuvântat / sat de lacrimi fara leac". Activitatea lui Blaga reprezinta domenii largi ale poeziei, ale filosofiei, ale dramaturgiei, ale esteticii, ale memorialisticii si ale prozei. Caracterizând personalitatea lui, Pompiliu Constantinescu avea sa remarce faptul ca în cultura româna influentele "cugetarii germane" aveau sa-si gaseasca rezonanta deplina la Titu Maiorescu si la Lucian Blaga: "Cu o aplicatie mai restrânsa, dar cu o reala competenta, domnul Blaga se poate spune ca reprezinta un al doilea moment intens de influenta a filosofiei germane în cultura noastra". Opera lirica este opera literara în care gândurile si sentimentele autorului sunt exprimate direct, într-un limbaj figurat. Modul de expunere specific este descrierea. Genul liric este subiectiv, deoarece autorul îsi aduce în prim-plan sentimentele si ideile. În multe din poeziile sale, Lucian Blaga sugereaza sentimentul dragostei. Printre acestea se numara si "Izvorul noptii", în care poetul aduce un omagiu iubitei sale. În viziunea lui, dragostea este calea fundamentala de acces în misterele lumii, asa cum declara în "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii". Metafora revelatoare în poezia "Izvorul noptii" este cea a ochilor negri ai iubitei, care sunt izvorul: "Frumoaso, ti-s ochii-asa de negri (.) .............. ca ochii tai, adâncii, sunt izvorul" Tot în aceste versuri este prezenta si metafora "ochii (.) adâncii care semnifica adâncimea si puritatea sufletului iubitei lui Blaga. Poetul foloseste si cuvinte în cazul vocativ, "frumoaso" si "lumina mea", care au o putere expresiva foarte mare, ele devenind invocatii. Observam, astfel, ca poezia se deschide si se închide tot cu o invocatie. Trairea este potentata de "îmi pare". Ochii iubitei devin simbolul central al poeziei. Ei reprezinta în context atât frumusetea fizica, cât si frumusetea sufleteasca, ochii fiind o oglinda a sufletului. În poezia lui Blaga natura se confunda cu iubita, spre deosebire de opera eminesciana, unde natura reprezinta doar un cadru natural din care fac parte cei doi îndragostiti. Între natura si iubita se stabileste o relatie strânsa deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii: "îmi pare ca ochii tai, adâncii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vai si peste munti si peste sesuri, acoperind pamântul c-o mare de-ntuneric." Astfel putem spune ca întreaga natura se naste din ochii persoanei dragi. Spre finalul poeziei, Blaga o numeste pe iubita sa "lumina mea", acea lumina devenind o componenta speciala si ea este resimtita ca o înviere si e cauza unui sentiment de armonie cu lumea. De asemenea, starea de iubire este resimtita cu invadarea sufletului de o lumina care e un strop din fluxul cosmic. Pentru a evidentia cât mai adânc trasaturile persoanei iubite, poetul foloseste un puternic contrast: "mare de-ntuneric", "lumina mea", folosind astfel oximoronul. Versurile sunt albe, ele neavând o rima caracteristica, iar numarul de silabe este inegal, el fiind diferit la fiecare vers în parte. Iubirea este pentru Blaga puntea de legatura dintre el si infinitul Univers. În opera sa, iubirea si natura se confunda, între ele stabilindu-se o relatie strânsa, împrumutându-si una alteia elemente specifice: misterul si natura.

Realizeaza unei compuneri de capacitate.

A. Redactează o scurtă naraţiune de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să prezinţi o

întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei excursii la un obiectiv istoric.

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;

– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Se ofera 8 puncte

                                               Exursia de la muxeul de istorie

            Donul prof’ de istorie sa decis sa mergem intro excursie, sa vizitam un muzeu de istorie si mai multe locuri antice. Totul sa petrecu intro zi calduroasa de vara. Noi elevi ne-am strans cu toti la domnprofesor. Am plecat toti cu un microuz.

            Pe drum domn profesor ne-a povestit, despre locurile unde ne duce, noi elevi am intrat in vorba cu el. Eream doisprece elevi respectiv elevi clasei a VII-a.

            Noi ne-am oprit la un restaurant unde am servit micul de jun, noi neam decis mai bine sa ne oprim la MC DONALD’S sa luom un suc si un niste racoritoare, pe timpul acela calduros ne trebuia niste apa plata, am oprit la un chioșc unde neam luat fiecare apa rece.

            Am ajuns la muzeu, acolo am vazut multe obiecte antice, am avut si un gid care ne explica tot ce se afla in acel muzeu. Toti am ramas fascinati de ce am intalnit in acel muzeu.

            Am plecat de la muzeu, si am mers pe niste meleaguri indepartae, am fost intrun sat parasit, unde an vazut cum traia civilizatia, profesorul de istorie explicandune ce lupte sau petrecur, cum erea civilizatia in trecut si multe altele legate de acel sat.

            Am plecat in drum spre casa cu o amintire foarte frumoasa, am fost foarte fascinati de cele intalnite acolo. Am ajuns acasa la prof.Noi i-am multumit pentru ca nea dezvaluit atatea.

Timpul in care am facut aceasta compunere a fost de 18 minute.

Va multumesc!!!

           

Barem-ul:

A. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor 4p./relatarea unei

întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2p. 4 puncte

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal

2x2p= 4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele

compunerii) 2p./conţinut parţial adecvat 1p. 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

Corectari:

1.Am obtinut 7 puncte din 8 dupa corectarea unui profesor de gimnaziu.

2.Am obtinut 8 puncte din 8 dupa corectarea unui profesor corector de capacitare.

Cum sa faci o compunere de nota 10

1. Trebuie sa porniti de la un titlu, care vi se da in test, sau sa va ganditi la unul, titlurile trebuiesc selectate bine. Daca aveti sa faceti o conpunere, si nu vi se da titlu sau idei, sa va ganditi la un titlu mai pretios, nu 'Toamna' sau 'Pasati calatoare', va danditi la ceva care nu a mai fost folosit, de exemplu:'Ziua ghinonista' sau 'Vulturul rosu(daca vreti sa faceti o compunere, care nu se intalneste in realitate, sau sa folositi figuri de stil)'.Daca nu stiti ce inseamna figuri de stil o sa las definiti si exemple la sfarsitul postari.
2. Trebuie sa luati fiecare idee in parte si sa o dezvoltati pe o ciorna sau pe o foaie de de hartie, nu scrieti niciodata direct ideile sau compunerea (daca o scrieti pe o ciorna, o sa puteti sa o corectati sau sa mai adaugati si mai multe.). La inbogatirea unei compuneri trebuie sa inserati firuri de stil si expresi(Va las definiti si exemple la sfarsitul postari). 
3. Compunerile cuprind trei parti:

• Introducerea - cuprinde câteva date despre locul, timpul şi personajele acţiunii.
• Cuprinsul - dezvoltarea acţiunii, povestirea întâmplării, descrierea personajelor,a locurilor sau a imaginilor. Este cea mai lungă parte a compunerii.
• Încheierea - sfârşitul întâmplării, o concluzie, o impresie personală.

     4.  Aveti grija la asezarea in pagina, ni nu folositi acceasi cuvinte folositei de exemplu                                     'zapada=nea=omat=ea'
     5.  Sa respecti alineatele. Fiecare idee trebuie sa aiba alineat, asa da dovada de ordonare, si va fi usor           se va parea usor de citit, inteles.
Figuri de stil:

• Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale. Ex:Prin vulturi vântul viu vuia,
  Vrun prinț mai tânăr când trecea.
• Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Ex:Toate păsările dorm,
  Numai una n-are somn.
• Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe.
• Rima este o potrivire a sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă accentuată. Ex:

La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort
Un bătrân așa de simplu, după vorbă, după port.
- "Tu ești Mircea?"
- "Da-mpărate!"
- "Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini."

• Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte. Ex.: dom’le, mulț'im (în loc de mulțumim)
• Afereza constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete de la începutul unui cuvânt. Ex.: ’nalt, ’ngrămădeală
• Apocopa constă în căderea unui sunet sau grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt. Ex.: copilu’, săru’ mâna
• Repetiția constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului. Era casa pe care și-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori o desenase, casa perfectă; casa pe care nu și-o putea însă permite.
• Enumerația constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare. Nici nu mai vrea să locuiască împreună cu părinții, nici singură nu vrea să stea.
• Asindetul constă în suprimarea conjuncțiilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propoziții. Ex.:Toți, politicieni, manifestanți, polițiști, au cântat împreună până au răgușit.
• Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen. Ex:Impertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe;Desteptul copil a luat nota 10.
• Hiperbatul este o inversare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final.Ex.:Cine până la ora aceasta nu știe despre ce e vorba, va afla acum: discutam despre rolul Bisericii în stat.
• Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen.Dar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. Ex:„Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic“ (M. Eminescu, Călin - file din poveste)
• Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“. Ex:Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
  Prin care trece albă regina nopții moartă.
• Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. Ex:„[...] și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși.“ (I. Creangă, Amintiri din copilărie)
• Personificarea este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane. Ex: norii plâng; soarele râde; stelele clipesc; păsărelele șoptesc; vântul aleargă; sălciile triste; pisica vorbește lin.
• Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat, mărind sau micșorînd, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Ex: "Gigantică poartă-o cupolă pe frunte," ( G.Coșbuc "Pașa Hassan")
• Antiteza este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații. În creația lui M. Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: Venere și Madonă, Înger și demon, Împărat și proletar. Ex:„Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează.

Expresi:(mai mult de iarna)

“norii au început să se cearnă în steluţe argintii”
“zăpada s-a aşternut ca o mantie albă şi strălucitoare”
“au început să roiască albinele cele albe ”
“cerul este uneori înnorat alteori alb ca zăpada”
“soarele nu mai este darnic şi nu mai are putere”
“iarna vremea este friguroasă”
“s-au dus zilele babei şi nopţile vegherii”
“prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde”
“şi mugurii pe creangă văd imbobocind”
“s-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării”
“reci podoabe-n ramuri goale”
“iarna copiii sunt fericiţi”
“fulgi mari ca de vată”
“iarna cerne norii”
“cunună de steluţe argintii”
“mantie albă, strălucitoare”
“covoare albe şi moi”
“copaci de zahăr”

“fluturi lucitori gătesc pământul”

“iaz de oglindă”

“inimă de gheaţă”

“crengi gătite cu beteală”

“câmp de cristal”
“şirag de săniuţe”
“ninge ca-n poveşti”
“haină argintie”
“gheaţă ca oglinda”
“steluţe mici şi albe”
“fulgii pluteau în zbor legănat”
“Crăiasa Zăpezii”
“zăpada cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut”
“flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri”
“roiesc albinele cele albe”
“copacii ca nişte soldaţi muţi şi reci , cu zale de gheaţă”
“munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt”
“copacii ca nişte fantasme”

“zâna înveşmântată în alb”
“crengi îmbrăcate într-un palton de nea”
“a aşternut pe cer nori cenuşii”
“zăpadă albă şi pufoasă ”
“iarna a pornit prin munţi şi văi”
“a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele de zăpadă”
“a pus crengilor mănuşi de puf”
“roi uşor de fluturi albi”
“iarna, vrăjitoarea cea căruntă”
“fulgul – floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă”
“alb ca spuma laptelui”
“strălucitor ca un diamant”
“fluturaş de argint zboară pe aripile nevăzute ale vântului”
“se joacă de-a prinselea prin aer”
“cad din cer ca nişte mărgăritare”
“cojoc de omăt”
“perlele mari şi albve dansau în văzduh un dans fantastic”
“casele şi-au pus căciui de blană albă”

“a pictat flori de gheaţă pe geamuri”
“cerul ca un imens policandru”
“zăpada ca un ocean de ninsoare”
“Crăiasa poartă o rochie cusută cu ace de gheaţă şi împodobită cu steluţe argintii”
“clopoţei de argint”

Va nultumesc, daca mai aveti nevoie de expresi cautati pe google.

Cum sa crești în înălțime.

Deci elevilor, voi sunteți în perioada de creștere. Sa menționez ca fetele cresc pana la 16 ani, iar băieței până la 18-20 de ani.
Poate la băieți li se par ca fetele de aceeași vârstă sunt mai înalte, e asa pentru ca ele cresc doar pana la 16 ani, ele la 16 nu mai cresc, așadar băieți vor mai creste, astfel le va prinde pe fetele respective.
Dacă voi nu veți face mișcare, nu veți crește mai mari, deci sa faceți mișcare pentru a crește mai mare. În copilărie sa nu țineți diete sau cure de slăbire, datorită acestora nu veți mai creste.
Aveți nevoie de multe vitamine, elevi învață consumând multe vitamine, trebuie sa mâncați multe fructe și legume, fără fructe și legume nu nu veți creste și nici nu veți învăța bine.
Dacă mai aveți idei scrierile în comentari.

Cum sa ai o capacitate intelectuala mai buna.

O sa va prezint o metode de a mari capacitatea intelectuala:

1.  Cum poti sa-ti maresti IQ-ul.   IQ-ul – masurat printr-o serie de teste de memorie, de aptitudini spatiale si de identificare si recunoastere a unor tipare – cuprinde o gama larga de abilitati cognitive, de la cele verbale la cele analitice si multe altele. Douazeci de puncte este „o diferenta imensa“, spune specialistul in stiinte cognitive Cathy Price, de la University College Londra, care a condus studiul. „Daca o persoana evolueaza de la un IQ de 110 la un IQ de 130, trece de la medie la dotat. Iar daca ajunge de la 104 la 84, trece de la incadrarea medie la sub medie“. Studiul a cuprins persoane cu varste intre 12 si 20 de ani, dar, date fiind ultimele descoperiri privind capacitatea creierului de a se modifica – numita neuroplasticitate – se aplica chiar si la  persoane de 60-70 de ani, Price fiind de parere ca rezultatele sunt valabile  pentru oricine. „Supozitia mea e ca performanta la un test de IQ se poate schimba semnificativ si la maturitate. Acelasi grad de plasticitate observat la tinerii adulti poate fi prezent pe tot parcursul vietii“, spune ea. In cercetarea lor, Price si colegii ei au studiat cum se raporteaza modificarile de IQ la schimbarile ce au loc in creier. La 39% dintre subiectii care au inregistrat schimbari semnificative in IQ-ul verbal, printr-o scanare imagistica a creierului s-a observat o corespondenta in schimbarea densitatii si volumului materiei cenusii (numarul neuronilor) in regiunea din emisfera cerebrala stanga, responsabila cu cititul si vorbitul. Pentru 21% dintre subiectii al caror IQ non-verbal (orice rezolvare a unei probleme care nu este in relatie cu limbajul, ca gandirea spatiala) a crescut sau a scazut, s-a  intamplat la fel si cu densitatea materiei cenusii in cerebelul anterior, asociat cu miscarea mainilor. Chiar daca multi dintre noi cred ca abilitatile motorii si abilitatile cognitive sunt ca uleiul si apa, mai multe studii au aratat ca rafi-narea capacitatilor senzoriale si motorii poate conduce la imbunatatirea celor cognitive. Nimeni nu stie exact de ce, dar e posibil ca cele doua sisteme cerebrale sa fie mai interconectate decat credem. Asadar, invata sa tricotezi sau asculta muzica clasica si e posibil sa-ti maresti IQ-ul. 
2.  Importanta memoriei de scurta durata. Desi antrenarea memoriei de scurta durata – practic, un fel de ciorna a creierului – a fost multa vreme considerata doar una dintre componentele IQ total, cercetari recente arata ca aceasta ar putea fi de fapt parghia care poate mari inteligenta per total. Una dintre cele mai mari surprize in studiul inteligentei a fost descoperirea ca memoria pe termen scurt poate fi fundamentul inteligentei intr-o masura mult mai mare decat isi putea imagina cineva.O echipa de cercetatori a dat o sarcina dificila unor voluntari adulti, privind memoria de scurta durata: subiectii au auzit simultan o serie de litere si au vazut o serie de ecrane de computer, care aveau un patrat albastru in locuri diferite.Apoi li s-a cerut sa identifice cand a fost spusa litera sau sa potriveasca pe e-crane patratele cu locul unde erau mai devreme. Cu cat isi solicitau mai mult memoria pe termen scurt, cu atat se observa imbunatatirea evidenta a activitatii intelectului, inteligenta fluida – abilitatea de a gandi si a rezolva probleme independent de cunostintele existente. (Partea din test privind rationamentele s-a bazat pe asa-numitele matrici progresive: sa vezi trei configuratii geometrice si sa alegi, dintre mai multe optiuni, care dintre ele continua sirul logic sau respecta tiparul). In luna iunie anul trecut, echipa de la Universitatea Michigan a obtinut aceleasi rezultate la copii de varsta scolara, ceea ce demonstreaza ca antrenarea memoriei mareste performanta la testele de inteligenta si poate fi calea cea mai sigura spre un IQ cat mai ridicat.„Exista controverse in privinta faptului ca exersarea creierului poate creste capacitatea intelectuala“, spune specialistul in neurologie Eric Kandel, de la Universitatea Columbia, care a primit in 2000 premiul Nobel in medicina pentru descoperirile sale privind baza celulara si moleculara a memoriei. „Dar daca iti pui cu adevarat la treaba memoria, de exemplu invatand poezii pe de rost, e foarte probabil sa se imbunatateasca functia cognitiva a creierului.“Neuroimagistica ofera indicii despre modul in care exercitiile de memorie pot imbunatati inteligenta. In timpul antrenarii memoriei, scanarea creierului arata ca anumite regiuni (cortexul lateral prefrontal, cortexul parietal inferior, cel anterior cingular si ganglionii bazali) devin mult mai active – indicand faptul ca aceste regiuni sunt implicate in procesul de memorare. Interesant este ca in aceleasi regiuni se formeaza si rationamentele si gandurile. „Sunt optimist, desi cu rezerve, ca ceea ce vedem in aceste cercetari sunt efectele reale ale antrenarii memoriei“, spune psihologul Jason Chein, de la universitatea americana Temple. In lucrarea sa, el a aratat ca adultii care au participat la o serie de teste complexe pentru antrenarea memoriei timp de patru saptamani au inregistrat, de asemenea, imbunatatiri semnificative in procesul de intelegere a lecturii.Cheia pentru a obtine aceste beneficii sta in „antrenamentul intensiv“, spune Kandel. Nu este vorba despre un remediu rapid, cum ar fi recomandarea de a manca afine ori a bea suc de rodii. In schimb, inteligenta survine cand ai  mai multe sinapse (legaturi intre neuroni). Crearea de noi neuroni (neurogeneza) si sinapse face posibil procesul de invatare.
3. Esti atent, devii mai destept. Un alt element cerebral pe care il poti antrena pentru IQ-ul tau este atentia. Specialistii in neurostiinte spun ca atentia este cheia fara de care nu este posibila invatarea. Numai daca esti atent la prezentarile facute la inceputul unei petreceri iti vei putea aminti ulterior numele invitatilor.Stimulentele farmaceutice, precum Ritalin sau Adderall, pot ajuta anumite persoane sa-si aminteasca. Ambele cresc nivelul de dopamina, substanta neurochimica ce produce motivatia si nevoia de recompensa, ceea ce te face sa-ti concentrezi atentia asupra acelei sarcini pe care o ai de indeplinit. La fel, s-a constatat ca jocurile de actiune si cele complexe, de strategie, imbunatatesc deopotriva memoria si atentia distributiva. „O alta cale catre acelasi rezultat este pasiunea. Daca nu te intereseaza ce citesti, vezi ori auzi, nu o sa retii nimic“, adauga Cathy Price.
4. Obiceiuri-cheie pentru intelect. Imbunatatirea capacitatilor creierului tau presupune un efort intens, dar... vestea buna este ca exista alte cai pentru a ajunge la rezultatul dorit.Aerobic Mersul pe jos timp de 45 de minute pe zi, de trei ori pe saptamana, stimuleaza productia de FCND (factori cerebrali neurotrofici derivati), care alimenteaza crearea de noi neuroni si sinapse ce stau la baza invatarii.Cercetatorii condusi de Arthur Kramer, de la Universitatea din Illinois, si Kirk Erickson, de la Universitatea din Pittsburgh, au demonstrat ca exercitiile fizice maresc materia cenusie in regiunea hipocampusului care proceseaza cunostintele noi. Este vorba, in special, de imbunatatirea conexiunilor dintre partile care formeaza memoria complexa. E posibil ca acest lucru sa nu duca la cresterea IQ-ului, dar sa „umplerea“ scoartei cerebrale cu mai multa informatie te va ajuta in mod sigur.
5. Somnul. Intr-un studiu din 2010, profesorul in psihologie Matthew Walker si colegii lui de la Universitatea California, din Berkeley, au descoperit ca un pui de somn la pranz nu doar  reface energia intelectului, dar  ii creste si capacitatea. Studentii care au dormit 90 de minute la ora doua dupa-amiaza, dupa ce si-au solicitat hipocampusul memorand numele a circa 120 de fete noi, au putut sa faca asocierile nume-chip mai bine dupa somn decat inainte de a dormi si mai bine decat cei care nu au dormit la pranz. „La persoanele care au ramas treze s-a observat o diminuare a capacitatii de memorare. Dar un pui de somn a refacut acea capacitate la un nivel chiar mai ridicat decat inainte de somn“, spune Walker.Electrozii care inregistreaza activitatea creierului (EEG) arata cum se intampla asta. Numarul de impulsuri electrice pe care oamenii le experimenteaza in timpul unei reprize de somn – niste unde specifice numite fusuri de somn – au indicat cat de mult se poate imbunatati abilitatea de invatare la trezire. Fusurile de somn arata activitatea ce ajuta la mutarea informatiei din hipocampus in cortexul cerebral, pentru o stocare permanenta. Este ca si cum ai transfera informatii de pe un stick USB pe un hard-disk, ceea ce „consolideaza pe termen lung informatia pe care ai incarcat-o si iti lasa un USB (hipocampus) cu o capacitate reinnoita de a absorbi noi informatii“, explica Walker.  Cu cat mutam mai eficient informatia din hipocampus (locul initial de stocare) in cortex (locul de stocare pe termen lung), cu atat avem acces la ea cu mai multa usurinta.
6. Pauzele.  Publicatia PLoS One relateaza un experiment de la Universitatea Tohoku, din Japonia. Folosind rezonanta magnetica nucleara (RMN), cercetatorii au masurat fluxul sanguin cerebral la 63 de voluntari, carora le-au cerut sa-si goleasca mintea de orice gand. Cei la care s-a inregistrat un flux sanguin crescut in zona de materie alba a creierului (care conecteaza neuronii intre ei) au avut si cele mai mari punctaje cand li s-a cerut sa vina rapid cu idei noi. Creativitatea rezulta din abilitatea de a vedea conexiuni care altora le scapa, ceea ce se intampla dupa ce ii dai creierului o pauza. Atunci, paradoxal, creste ritmul de activitate in materia alba.
7. Cafeina. Un espresso poate sa-ti ascuta mintea, conform unui studiu din publicatia Nature Neuroscience, care arata ca aceasta substanta intareste conexiunile creierului. Cobaii care au primit o doza de cafeina comparabila cu aceea din doua cani de cafea au inregistrat o activitate electrica mai puternica intre neuroni in regiunea hipocampusului numita CA2, decat ar fi avut-o de obicei.
8. Anumite alimente si condimente.  In timp ce o dieta sanatoasa este deja asociata cu un risc scazut de a face Alzheimer, diabet si atac cerebral, boli care afecteaza sanatatea creierului, nu exista inca suficiente dovezi care sa demonstreze ca anumite vitamine ori alimente bogate in antioxidanti ar spori inteligenta.Dar mai multe cercetari efectuate la scara mica au arătat ca turmericul si sucul de rodii ar putea imbunatati memoria sau alte aspecte ale functiei cognitive.

Va multumesc!!!

Sfaturi pentru elevi la examene de absolvire

• Pregăteşte-te  din timp de examen, nu lăsa pentru ultima zi. Este foarte bine dacă vei sistematiza din timp tot materialul de studiu sau vei învăţa ceea ce nu ţi-a reuşit pe parcursul anului  şi nu vei lăsa acest lucru pentru ultima zi dinaintea examenului. Un proverb popular spune că lucrul lăsat de azi pe mîine aşa şi rămîne, de aceea este bine să nu amîni pregătirea ta pentru ultima zi , ci să începi pregătirea cu cîteva zile înainte de examen. Biblia prezintă exemplul frumos al furnicii:“Du-te la furnica, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!.  Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; totuşi îşi pregăteşte hrană vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.”(Proverbe 6:6-8). Învaţă de la furnică , care, deşi nu este înzestrată cu capacităţile pe care  le are omul, ea ştie din timp să se îngrijească de ce va mînca iarna. Ea nu lasă sau amînă pentru ultimul moment să-şi adune hrană, ci face acest lucru din timp, cu mult înainte.
• Roagă-te. Văd uneori cum elevii înainte de a  se începe examenul sau înaintea unei probe scrise îşi fac semnul crucii. Aceasta arată o oarecare speranţă ca Dumnezeu să-i ajute. Este binevenit  ca înainte de examene, elevul să se roage la Dumnezeu ca Dumnezeu să -i aducă aminte lucrurile învăţate şi să-i dea înţelepciune ca să scrie cît mai corect.
• Priveşte examenul ca pe un test care-ţi măsoară capacităţile.Examenul este un test în care elevul, studentul îşi testează nivelul de cunoaştere a materiei acumulate sau a capacităţilor şi competenţelor  obţinute  într-o perioadă de timp. El este o posibilitate de a întări ceea ce s-a asimilat şi nicidecum o posibilitate de a inhiba şi  a îngrozi elevul. Însă pentru cei mai mulţi elevi, examenul este o ocazie de stres, îngrijorări mari şi culminează uneori şi cu leşin. Nu vreau să neg faptul că examenul poartă în sine o nuanţă emotivă, dar ea nu trebuie să depăşească limita normalului  şi nu trebuie văzut ca un eveniment groaznic şi înfricoşător, cum îl definesc unii.
• Odată ce ai primit testul în faţă, citeşte atent şi concentrează-te. Ai testul în faţa ta, nu căuta să pierzi timp uitîndu-te ce fac alţii sau intrînd în panică că nu ştii ceva de acolo. Citeşte foarte atent conţinutul itemilor şi concentrează-te la cerinţele indicate în ele. Atenţia şi concentrarea sunt elementele esenţiale în succesul unui examen.
• Răspunde exact la cerinţa itemului. Deseori elevilor li se pare că dacă scriu mult, vor avea şi o notă mai mare. Nu este deloc corectă această versiune, este important să scrii ceea ce ţi se cere, exact la subiect şi cît mai clar. Nu se va  evalua atît cantitatea , cît calitatea şi concizia!
• Nu încerca să apelezi la metode murdare de susţinere a examenului. Astăzi trăim într-o societate care nu mai ţine la valorile morale de altădată. Cu părere de rău la acest capitol în învăţămînt ele nu s-au păstrat. Se apelează la tot soiul de metode nesincere de a susţine examenul, care nu fac cinste nici elevului şi nici profesorului şi care nu prezintă rezultatul real şi nici nu bucură nici pe profesor şi nici pe elev. Dimpotrivă, aduc cu sine multe conflicte şi nemulţumiri, ură pentru perioade lungi. Aceasta e înşelăciune şi nu vei ajunge la nici un rezultat aplicînd-o.
• Evaluează şi verifică. După ce ai finisat, nu te grăbi să prezinţi lucrarea şi să pleci. Mai bine opreşte-te şi verifică încă o dată ceea ce ai scris, evaluează cît de bine ai dat răspunsurile la itemi şi apreciază calitatea lucrării.
• Fii mulţumit de nota pe care ai luat-o , căci ea este răsplata pentru eforturile tale. Nu căuta să te îndreptăţeşti de nota pe care ai luat-o, nimeni nu te-a împiedicat să  te pregăteşti mai bine. De asemenea nu uita să mulţumeşti şi profesorului care ţi-a predat materia respectivă şi care te-a ghidat ca să înţelegi mai bine conţinul ei.  Fii recunoscător şi mulţumeşte-i!!!

Multumesc va rog lasati comentari, si spunetile si la alti se siteul nostru, daca avem mai multi vizitatori vom munci mai mult pentru voi, cu mai multe subiecte.Va multumim!!!

Cum sa inveti mai usor.

Unii învață mai ușor, alții mai greu. Unii pot învăța în 2 zile ce învață alții în 3 săptămâni. Știu, uneori munca face diferența, dar degeaba memorezi și iar memorezi dacă nu pricepi nimic. Dacă ții cont de anumite principii fundamentale îți poți micșora considerabil timpul de învățare. Oamenii inteligenți nu memorează lucruri.
Petrec foarte mult timp gândidu-mă cum să învăț mai ușor. În mare parte o fac pentru că e important. În domeniul meu, ca în multe altele, cunoștințele sunt decisive și primordiale. Dar nu e numai asta. O fac și pentru că ni se pune la dispoziție atât de multă informație care practic e inutilă dacă nu o sintetizezi pentru a o pricepe. Un om cu carte se deosebește de cel fără carte în câteva secunde. Informația din creierul tău nu ți-o fură nimeni, e singura posesiune care te face unic și te diferențiază de ceilalți – cunoașterea.

Ce te oprește să înveți
Lipsa de concentrare. Când înveți, stinge telefonul, oprește facebook-ul și pune-ți un task: învăț capitolul x (sau capitolele). Dupa te premiezi. Cu facebook, cu telefon aprins, o cafea în oraș, o bombonică, ce vrei tu. Apoi când trece pauza continui în același mod.
Disciplina doare, dar dă roade.

Cum începi
Ca să înveți mai ușor ai nevoie prima dată să privești în ANSAMBLU. Trebuie să ai în vedere CE înveți, DE CE înveți și dacă TU ești pregătit psihic și fizic pentru a învăța. Ai nevoie de somn și ODIHNĂ. În timpul somnului se regenerează mediatorii chimici din sinapsele neuronale. În termeni mai normali, faci plinul cu benzină neuronilor. Ca o paranteză, cafeina stimulează mediatorii aceia chimici și impulsul nervos se transmite mai repede O PERIOADĂ de timp. Nimic nu e infinit. Cea mai bună alegere de pauză e odihna.
Niciodată nu trebuie să pierzi noaptea dinaintea unui examen învățand. Îți pierzi timpul pentru că asimilezi o cantitate infimă de informație – ai randament foarte scăzut. Ai șanse mult mai bune dacă dormi și te duci la examen cu noțiunile așezate.
Ca să înveți mai bine cumpără de la farmacie un complex de vitamine B. Are efect stimulant asupra stării psihice, a sistemului nervos și crește randamentul intelectual. Și e mult mai bun decat cafeaua. EXCESUL de cafea nu e bun.

Fă cuprinsul materiei
Pare ceva banal, dar ajută ENORM. E primul pas ca să înțelegi ce ai de făcut.
Împarte materia pe capitole/subcapitole/subtitluri și pricepe ideea de ansamblu. Dar pricepe-o. Faci asta pe o coală A4, separat. Ăsta e cel mai important lucru. Să știi CE înveți. Faci cuprinsul. TU.

Tehnici de învățare
Oamenii sunt proști cand vine vorba de memorare. Asta pentru că memoria de scurtă durată ce este folosită e… de scurtă durată. Ți se tot spune asta – nu memora, nu toci – de când ești mic. Toată lumea spune asta. “Da, e mai bine să înțelegi.” Și surprinzător doar câțiva fac asta.
Fă conexiuni. Oamenii sunt foarte buni la a forma conexiuni și pattern-uri. Un calculator poate face calcule la viteze incredibile, dar când vine vorba de recunoașterea unui obiect, un copil de 4 ani îl bate la orice oră. Atunci când ASOCIEZI o poveste sau un cuvât unui anumit segment de idei, manevre mult mai ușoare de recunoaștere pentru creier, reții și pricepi mult mai ușor. Ceea ce e abstract e greu, dar dacă îl asociezi cu realitatea e mult mai ușor de asimilat.
Dacă materia e foarte, foarte abstractă, ia un pix și o foaie și fă niște scheme care să te ajute. Când scrii, reții mult mai ușor. Un conspect ce cuprinde punctele cheie ale subiectului folosind limbajul personal poate fi de mare ajutor.

Învață-i pe alții
O metodă puternică de FIXARE și exercițiu al cunostințelor e să le explici altora ceea ce tu știi. Poți face asta doar dacă tu însuți ai priceput ce ai de spus și e cea mai bună metodă prin care sa te perfecționezi. Metaforic vorbind, o fundație puternică rezistă până la capăt.

Despre repetiție
Probabil știi, repetiția e mama învățaturii. Dar ceea ce probabil nu știi e faptul 100 de repetări rapide echivalează cu o singură repetare. Cu alte cuvinte, mai bine repeți un lucru la intervale regulate de timp (10 minute – o ora – 3 ore), decât daca repeți un lucru de 100 de ori in 5 minute. Peste 2 ore nu îl mai știi.

Cum poti fi un elev mai bun.

Elevi aseamănă anii de şcoală cu plictiseala, alti zic ca scoala nu e pentru ei, iar mai rar uni zic ca scoala e un lucru foarte destept cu ajutorul caruia invata mai multe lucruri.
În definitiv, stai toată ziua închis într-o sală de curs, iar seara ţi-o petreci făcându-ţi temele. Te regăseşti în această situaţie? Menţionează in comentari care este cea mai grea materie si care e cea mai usoara materie pentru tine.
Profesori si parinti iti spun sa depui mai multe eforturi, asa se intampla mereu.

• Un punct de vedere pozitiv cu privire la propriile capacităţi. Şcoala îţi poate scoate la iveală talentele. Pavel i-a scris lui Timotei: „Să aţâţi ca pe un foc darul lui Dumnezeu care este în tine“ (2 Timotei 1:6). După cât se pare, Timotei primise unele privilegii deosebite în congregaţia creştină. Totuşi, talentele, sau „darul“, cu care-l înzestrase Dumnezeu nu trebuiau să rămână în stare latentă şi nici să se irosească. Ele trebuiau cultivate. Un lucru e sigur: performanţele şcolare nu depind de Dumnezeu. Mai mult, talentele tale sunt unice, iar şcoala te poate ajuta să descoperi şi să cultivi talente pe care nu ştiai că le ai.
  Nu-ţi semna singur condamnarea la eşec, spunându-ţi că nu eşti în stare să faci îmbunătăţiri. Când îţi trec prin minte gânduri negative cu privire la propriile capacităţi, străduieşte-te să le înlocuieşti cu gânduri pozitive. De pildă, când unii, pare-se pe nedrept, au criticat modul lui Pavel de a se exprima, acesta a răspuns: „Chiar dacă sunt nepriceput în vorbire, cu siguranţă că nu sunt aşa în cunoştinţă“ (2 Corinteni 10:10; 11:6). Pavel era conştient de punctele lui slabe, dar şi de punctele lui forte.
  Dar tu? Ştii care-ţi sunt punctele forte? Dacă nu, vorbeşte cu un adult de încredere, care te cunoaşte bine. Te-ar putea ajuta să-ţi cunoşti punctele forte şi să te foloseşti cât mai bine de ele.   
• O atitudine pozitivă faţă de învăţat. Dacă ai un punct de vedere negativ asupra învăţatului, n-ai să te simţi niciodată impulsionat să obţii rezultate bune la şcoală. Încearcă totuşi să priveşti situaţia în ansamblu. Apostolul Pavel a scris: „Cine ară trebuie să are cu o speranţă şi cine treieră trebuie să facă aceasta cu speranţa că-şi va lua partea“ (1 Corinteni 9:10)Poate acum nu ţi-e uşor să înţelegi cât este de important ‘să ari’, cu alte cuvinte să munceşti din greu la anumite materii. În fond, nu toate materiile din programă par, cel puţin pentru moment, importante. Cu toate acestea, dobândind o instruire mai variată, vei înţelege mai bine mersul lumii. Vei putea ‘deveni orice pentru oameni de orice fel’ şi vei putea discuta cu persoane din diverse medii sociale sau culturale (1 Corinteni 9:22). Şi, nu în ultimul rând, îţi vei dezvolta capacitatea de gândire, ceea ce-ţi va fi de real ajutor mai târziu.
•  Bune obiceiuri de studiu. Nu poţi avea succes la şcoală dacă nu înveţi. Nu uita un lucru: Mai devreme sau mai târziu tot la învăţat ai să ajungi. Dar, poate, chiar şi numai cuvântul „a învăţa“ îţi sună neplăcut. Totuşi, studiul este util. De fapt, cu puţin efort, chiar o să ajungă să-ţi placă!
  

  Dar, ca să cultivi obiceiuri bune de studiu, trebuie să-ţi organizezi bine timpul. Ţine minte: Câtă vreme eşti la şcoală, studiul trebuie să fie o prioritate. E adevărat, Biblia spune că este „un timp pentru a râde“ şi „un timp pentru a juca“ (Eclesiastul 3:1, 4; 11:9). Şi, asemenea majorităţii tinerilor, probabil ai vrea să ai şi tu ceva timp pentru destindere. Dar Eclesiastul 11:4 avertizează: „Cine se uită după vânt nu va semăna şi cine se uită la nori nu va secera“. Ce învăţăminte poţi desprinde de aici? Fă-ţi temele mai întâi şi destinde-te după aceea. Sigur vei găsi timp pentru amândouă!

Cu sa eviti bataia.

• Daca te certi cu cineva, nu te duce aproapede cel cu care te certi, te poate lovi oricand prin surprindere.
• Daca se apropie cineva de tine, chiar de nu pare agresiv, poate avea intentia de a te lovi, asadar nu lasa pe nimeni sa se apropie atunci cand esti implicat intr-o cearta.
• Nu sta niciodata cu mainile pe langa corp, esti tinta sigura. Faptul  ca tipi la cineva nu este mereu intimidant, iar mainile pe langa corp ii dau ocazia adversarului sa te loveasca fara sa ai timp de reactie.
• Stai cu ochii pe adversar. De obicei disputele nu sunt 1 la 1, existand persoane in jur care intervin intr-un fel sau altul. Stai cu ochii pe ei si asteapta-te oricand sa fii lovit.
• Fii atent la toata lumea. Exista situatii in care alta persoana decat cea implicata in scandal da perversa.

  Sfaturi pentru a scapa din agresiuni:

1. Incearca sa fugi de la locul faptei.
2. Incearca sa vorbesti frumos si sa negociezi
3. Daca sti tehnici de autoaparare, fi foarte atent, nu functioneaza mereu
4. Incearca sa tipi tare uni agresori se intimideaza si se sperie
5. Daca te loveste, da si tu si dupaceia fugi.

Iti urez succes, si inca un sfat, sa nnu fi agresiv pentru ca, nici tie nuti place sa fi agresat.
Pestru sugesti, comentarei, idei de subiecte lasati un comentariu.
Voi sunteti, sau ati avut incidente, va rugam sa lasati un comentariu, cu ce vi sa intamplat!!!

Sfaturi de siguranta pentru elevi.

• Să circule doar pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe căile laterale sau pe partea stângă a drumului. De asemenea, traversarea străzilor trebuie să se facă doar prin locurile marcate, şi niciodată în fugă sau fără o asigurare prealabilă. În cazul elevilor de vârste mai mici, se recomandă ca traversarea să se facă doar împreună cu persoane mai în vârstă.
• Să se ferească de anturajele dubioase, să nu riposteze la agresivitatea verbală şi să evite agresivitatea fizică. Conflictele, fie ele chiar şi unele minore, trebuie evitate, pentru că oricând pot genera în altercaţii violente.
• Să nu intre în vorbă cu necunoscuţii şi să nu le dea acestora indicii cu privire la imobilul în care locuiesc sau la situaţia financiară, acestea putând fi informaţii preţioase pentru răuvoitori. De asemenea, necunoscuţii care sună la uşă nu trebuie primiţi în casă, indiferent de calitatea pe care şi-o declină.
• Să aibă mare grijă de bunurile de valoare pe care le au asupra lor, mai ales în mijloacele de transport şi pe drumul către şi dinspre şcoală. Totodată, respectivele bunuri de valoare, precum şi banii de buzunar nu trebuie lăsate în bănci sau în buzunarele hainelor din cuier, deoarece astfel sunt la îndemâna hoţilor.
• Să evite consumul de alcool, etnobotanice, ţigări sau chiar droguri.

Cum sa scapi de emoti-ile dinaintea testelor

Din fericire, americanii şi alte popoare mai din Vest, au băgat banii în cercetări de genul, cu scopul de a înţelege şi de a oferi soluţii celor care chiar au nevoie.
Sfaturi:

• Ia pauze dese în care sa te relaxezi.

Este inutil să înveţi foarte multe ore în continuare. Deşi iluzia că ai trecut prin tot conţinutul şi că ai reţinut tot este extrem de apetisantă, realitatea arată altcumva.În general retenţia prin citit nu este extraordinară, mai ales dacă citeşti un timp îndelungat.Forţează-te să iei pauze şi să te relaxezi, pentru ca nivelul de energie trebuie să revină la un optim.Important ar fi şi să mănânci bine, la ore precise şi să mai faci şi mişcare pentru a echilibra balanţa dintre efortul intelectual şi efortul fizic. Da, ele sunt foarte bine conectate între ele şi acum există studii care vorbesc despre cum exerciţiile fizice te pot face mai deştept.Dacă ţi se pare greu să te relaxezi, poate una dintre cele 3 tehnici de relaxare despre am scris mai demult, îţi pot fi de folos.

• Evită oamenii stresaţi şi intreruperile.

Stările de spirit în general se pasează de la o persoană la alta, astfel vei fi mai predispus la stres dacă stai în preajma oamenilor hiperagitaţi.Sfatul pe care îl dau eu de obicei este studiul în săli de lectură. Tinerii nu merg acolo ca să discute neapărat sau ca să ofteze, ci ca să se concentreze şi să înveţe. Liniştea te ajută şi ea şi faptul că sunt alţi tineri care sunt băgaţi adânc cu nasul în cursuri te poate impulsiona să faci şi acelaşi lucru.De asemenea, mult din stres este cauzat de oameni care tot roiesc în jurul tău şi găsesc o metodă de a te întrerupe:

1. fac zgomot
2. îţi pun întrebări (stupide)
3. au o stare pe care încearcă să ţi-o transmită
4. încearcă să te saboteze, ca să nu înveţi

• Scrie 10 minute despre lucrurile care te stresează şi include gândirea pozitivă în rutina ta.

Gândirea pozitivă în general mi se părut un subiect ori tabu, ori abstract pentru majoritatea persoanelor pe care le cunosc.Sunt o mulţime de studii care au inclus gândirea pozitivă ca şi mecanism în experimente şi efectele s-au văzut:

1. persoane care afişau un nivel de stres extrem de mic.
2. persoane care au slăbit mai repede sau au performat mai bine în exerciţii fizice, pentru că aveau o atitudine bună.
3. oameni care erau avansaţi în poziţii mai bune, pentru că degajau optimism şi entuziasm în organizaţii.

Fie că vrei să recunoşti existenţa sau eficacitatea gândirii pozitive, depinde total de tine.Sfatul meu este ca în loc să zici “Mamă ce greu e examenul ăsta şi nu am reţinut mai nimic.”, mai bine înlocuieşti acest gând cu “Până acum m-am descurcat foarte bine şi am trecut obstacolele astea. Şi acum va fi la fel.”Nu te autosabota bagându-ţi prostii în cap şi zicând că sunt “prost de nu înţeleg astea”, că “memoria mea e foarte slabă” sau “sigur o să dea profa ceva ca să ne pice”.Depinde de tine ce fel de gânduri îţi instalezi.Revenind la partea cu scrisul despre lucrurile de care eşti stresat.Soluţia vine dintr-o cercetare a celor de la Universitatea din Chicago care a observat că cei care alegeau să scrie despre lucrurile pe care îi stresează, obţineau şi punctaje mai mari la teste.Studenţii erau încurajaţi să scrie timp de 10 minute despre lucrurile pe care îi stresează.Ce se întâmplă în mintea ta când scrii despre ceea ce te stresează?Preiei controlul emoţiilor. Devii conştient de ceea ce se întâmplă în mintea şi în sufletul tău.Nu doar te simţi cum lucrurile ţi se întâmplă, înţelegi de ce se întâmplă.Când înţelegi sursa de stres, poţi să o combaţi.Armele sunt foarte clare şi la îndemâna oricui.Soluţiile pe care ţi le-am propus sunt extrem de simple şi uşor de implementat. Nu confunda însă simplitatea unui lucru, cu ineficacitatea lui.Crede în “Occam’s Razor“: Explicaţia cea mai simplă este de obicei şi cea mai bună.Deşi eşti unic, nu înseamnă că nu afişezi aceleaşi surse de stres pe care le afişează şi ceilalţi.