Cum sa faci o compunere de nota 10

1. Trebuie sa porniti de la un titlu, care vi se da in test, sau sa va ganditi la unul, titlurile trebuiesc selectate bine. Daca aveti sa faceti o conpunere, si nu vi se da titlu sau idei, sa va ganditi la un titlu mai pretios, nu 'Toamna' sau 'Pasati calatoare', va danditi la ceva care nu a mai fost folosit, de exemplu:'Ziua ghinonista' sau 'Vulturul rosu(daca vreti sa faceti o compunere, care nu se intalneste in realitate, sau sa folositi figuri de stil)'.Daca nu stiti ce inseamna figuri de stil o sa las definiti si exemple la sfarsitul postari.
2. Trebuie sa luati fiecare idee in parte si sa o dezvoltati pe o ciorna sau pe o foaie de de hartie, nu scrieti niciodata direct ideile sau compunerea (daca o scrieti pe o ciorna, o sa puteti sa o corectati sau sa mai adaugati si mai multe.). La inbogatirea unei compuneri trebuie sa inserati firuri de stil si expresi(Va las definiti si exemple la sfarsitul postari). 
3. Compunerile cuprind trei parti:

• Introducerea - cuprinde câteva date despre locul, timpul şi personajele acţiunii.
• Cuprinsul - dezvoltarea acţiunii, povestirea întâmplării, descrierea personajelor,a locurilor sau a imaginilor. Este cea mai lungă parte a compunerii.
• Încheierea - sfârşitul întâmplării, o concluzie, o impresie personală.

     4.  Aveti grija la asezarea in pagina, ni nu folositi acceasi cuvinte folositei de exemplu                                     'zapada=nea=omat=ea'
     5.  Sa respecti alineatele. Fiecare idee trebuie sa aiba alineat, asa da dovada de ordonare, si va fi usor           se va parea usor de citit, inteles.
Figuri de stil:

• Aliterația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale. Ex:Prin vulturi vântul viu vuia,
  Vrun prinț mai tânăr când trecea.
• Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Ex:Toate păsările dorm,
  Numai una n-are somn.
• Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Ex.:Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe.
• Rima este o potrivire a sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă accentuată. Ex:

La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort
Un bătrân așa de simplu, după vorbă, după port.
- "Tu ești Mircea?"
- "Da-mpărate!"
- "Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini."

• Sincopa constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte. Ex.: dom’le, mulț'im (în loc de mulțumim)
• Afereza constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete de la începutul unui cuvânt. Ex.: ’nalt, ’ngrămădeală
• Apocopa constă în căderea unui sunet sau grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt. Ex.: copilu’, săru’ mâna
• Repetiția constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului. Era casa pe care și-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori o desenase, casa perfectă; casa pe care nu și-o putea însă permite.
• Enumerația constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare. Nici nu mai vrea să locuiască împreună cu părinții, nici singură nu vrea să stea.
• Asindetul constă în suprimarea conjuncțiilor coordonatoare dintre cuvinte sau dintre propoziții. Ex.:Toți, politicieni, manifestanți, polițiști, au cântat împreună până au răgușit.
• Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen. Ex:Impertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe;Desteptul copil a luat nota 10.
• Hiperbatul este o inversare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final.Ex.:Cine până la ora aceasta nu știe despre ce e vorba, va afla acum: discutam despre rolul Bisericii în stat.
• Comparația este una dintre cele mai frecvente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen.Dar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. Ex:„Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic“ (M. Eminescu, Călin - file din poveste)
• Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“. Ex:Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
  Prin care trece albă regina nopții moartă.
• Epitetul este figura de stil constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb etc., menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului. Ex:„[...] și părinții, și frații, și surorile îmi erau sănătoși.“ (I. Creangă, Amintiri din copilărie)
• Personificarea este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane. Ex: norii plâng; soarele râde; stelele clipesc; păsărelele șoptesc; vântul aleargă; sălciile triste; pisica vorbește lin.
• Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat, mărind sau micșorînd, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Ex: "Gigantică poartă-o cupolă pe frunte," ( G.Coșbuc "Pașa Hassan")
• Antiteza este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații. În creația lui M. Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: Venere și Madonă, Înger și demon, Împărat și proletar. Ex:„Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează.

Expresi:(mai mult de iarna)

“norii au început să se cearnă în steluţe argintii”
“zăpada s-a aşternut ca o mantie albă şi strălucitoare”
“au început să roiască albinele cele albe ”
“cerul este uneori înnorat alteori alb ca zăpada”
“soarele nu mai este darnic şi nu mai are putere”
“iarna vremea este friguroasă”
“s-au dus zilele babei şi nopţile vegherii”
“prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde”
“şi mugurii pe creangă văd imbobocind”
“s-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării”
“reci podoabe-n ramuri goale”
“iarna copiii sunt fericiţi”
“fulgi mari ca de vată”
“iarna cerne norii”
“cunună de steluţe argintii”
“mantie albă, strălucitoare”
“covoare albe şi moi”
“copaci de zahăr”

“fluturi lucitori gătesc pământul”

“iaz de oglindă”

“inimă de gheaţă”

“crengi gătite cu beteală”

“câmp de cristal”
“şirag de săniuţe”
“ninge ca-n poveşti”
“haină argintie”
“gheaţă ca oglinda”
“steluţe mici şi albe”
“fulgii pluteau în zbor legănat”
“Crăiasa Zăpezii”
“zăpada cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut”
“flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri”
“roiesc albinele cele albe”
“copacii ca nişte soldaţi muţi şi reci , cu zale de gheaţă”
“munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt”
“copacii ca nişte fantasme”

“zâna înveşmântată în alb”
“crengi îmbrăcate într-un palton de nea”
“a aşternut pe cer nori cenuşii”
“zăpadă albă şi pufoasă ”
“iarna a pornit prin munţi şi văi”
“a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele de zăpadă”
“a pus crengilor mănuşi de puf”
“roi uşor de fluturi albi”
“iarna, vrăjitoarea cea căruntă”
“fulgul – floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă”
“alb ca spuma laptelui”
“strălucitor ca un diamant”
“fluturaş de argint zboară pe aripile nevăzute ale vântului”
“se joacă de-a prinselea prin aer”
“cad din cer ca nişte mărgăritare”
“cojoc de omăt”
“perlele mari şi albve dansau în văzduh un dans fantastic”
“casele şi-au pus căciui de blană albă”

“a pictat flori de gheaţă pe geamuri”
“cerul ca un imens policandru”
“zăpada ca un ocean de ninsoare”
“Crăiasa poartă o rochie cusută cu ace de gheaţă şi împodobită cu steluţe argintii”
“clopoţei de argint”

Va nultumesc, daca mai aveti nevoie de expresi cautati pe google.